Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Prezentare generală
PREZENTARE GENERALĂ
Așezare tipică de câmpie, comuna Vasilați reprezintă o străveche vatră de locuire. Tradiția orală situează primele așezări ale actualei comune Vasilați în jurul anului 1362 iar numele său provine de la cel mai vechi locuitor, un oarecare Vasili, fratele lui Burchi. Aceștia aveau sute de hectare, fiind considerați cei mai bogați oameni din așezare.
Localitate rurală, comuna Vasilați este situată în partea de vest a județului Călărași, la o distanță de 29 km de București și 32 km de Oltenița, aflându-se la 8 km nord de orașul Budești. Este alcătuită din satul Vasilați, care este și centrul de comună, satul Nuci aflat la 4 km vest și satul Popești situat la 8 km nord-vest de centrul de comună. Râul Dâmbovița și calea ferată București-Oltenița traversează localitatea de la nord la sud.
Descoperirile arheologice indică spațiul actual al comunei Vasilați ca o străveche arie de loucire, fiind locuit permanent încă din vremurile neolitice. În sprijinul aceste afirmații vin inventarele recoltate din siturile arheologice cercetate pe teritoriul comunei: obiecte din silex și os, topoare de piatră si numeroase fragmente ceramice de diferite calități și cu diferite tipuri de decorație.
În perioada marilor migrații s-au asimilat obiceiuri, tradiții și credințe noi, precum și elemente lingvistice și tehnici agricole. La Palanca și la Stanesti s-au dat in 1595 două bătălii între armatele conduse de Mihai Viteazul și cele otomane. Țăranii din comună participă la revoluțiile de la 1821 și 1848, la Războiul de Independență, precum și la Răscoala din 1888 și la cele două războaie mondiale.
Din punct de vedere demografic, puterea de atracție a câmpiei, luncilor și capitalei a fost mare. Din punct de vedere geografic, Vlasia a oferit condiții mai bune de viață și de aceea zona a fost permanent bine populată în comparație cu câmpurile din est. Având caracter de drum și de popas, Lunca Dâmboviței se detașează ca o zonă permanent bine populată care constrastează cu câmpurile vecine mai slab populate.
La începutul secolului al XX-lea se înregistrează un flux de populație bulgară și sârbă venită dinspre zona suprasaturată a bazinului Argeșului și din Valea Dragului. Urmașii acestora trăiesc și astăzi în satul Prozanic și în celelalte sate ale comunei. Un fenomen mai discret al migrației îl reprezintă infiltrările lente are unor elemente venite din zone mai sărace ale țării, în special din Moldova. Acestea întemeiază familii în comună rămânând aici definitiv.
Până în anul 1981 comuna Vasilați a făcut parte din județul Ilfov, trecând după acest an în administrația județului Călărași.
AȘEZARE
Comuna se află în vestul județului, pe malurile râului Dâmbovița. Este traversată de șoseaua județeană DJ301, care o legă spre sud de Budești (unde se termină în DN4) și spre nord de Gălbinași, Plătărești, Fundeni și mai departe în județul Ilfov de Cernica și Pantelimon (unde se intersectează cu DNCB și se termină în DN3). Din acest drum, lângă Vasilați se ramifică șoseaua județeană DJ412, care duce către est la Sohatu. Prin comună trece și calea ferată București-Oltenița, pe care este deservită de halta Vasilați.
DEMOGRAFIE
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Vasilați se ridică la 4.281 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.389 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,9%), cu o minoritate de romi (2,34%), iar pentru 8,48% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,07%), iar pentru 9,44% nu se cunoaște apartenența confesională.
ISTORIE
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Vasilați-Popești, făcea parte din plasa Negoești a județului Ilfov și era formată din satele Popești, Pârlita, Prosanicu, Stoenești-Văcărești și Vasilați, având în total 2319 locuitori. În comună funcționau două mori cu apă, o școală mixtă și două biserici (la Popești și la Vasilați). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Budești a aceluiași județ, având în satele Pârlita, Popești, Stănești și Vasilați o populație de 5050 de locuitori.
În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București, iar în 1964 satul Pârlita a primit numele de Nuci. Comuna a revenit la județul Ilfov, reînființat, în 1968, cu numele de Vasilați. Tot atunci, comuna a inclus și satul Gălbinași, comuna Gălbinași fiind desființată. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Satul Gălbinași s-a separat din nou în 2005, pentru a reînființa comuna Gălbinași.
Scurt istoric al Primăriei din comuna Vasilați
Din punct de vedere istoric, comuna Vasilați se constituie în anul 1864 când domnitorul Al. I. Cuza promulgă Legea comunelor din 4/12 aprilie. De atunci din comuna Vasilați fac parte satele Pârlita, Popești și Tântava.
Tot această lege impunea ca fiecare comună „să aibă o casă a comunei numită Primărie” (C. II, art. 10).
În cap. III art. 18 se arată că administrarea treburilor fiecărei comune este încredințată unei persoane/unui magistrat numită primar.
Înainte de a doua conflagrație mondială se găsesc în comuna Vasilați doi primari care au desfășurat o activitate susținută pentru binele comunității. Unul din ei era Constantin (Tică) Rădulescu care provenea din clasa boierească, iar al doilea, Constantin Popescu, bunicul politicianului Călin Popescu Tăriceanu.
După pierderea bătăliei pentru București pe Neajlov și Argeș trupele de ocupație au jefuit localitatea, bulgarii au jefuit Primăria distrugând actele, iar nemții au instat aici o comandură care colecta alimente și le expedia în Germania.
Inițial, imobilul Primăriei era alcătuit din 3 încăperi spațioase, dar greu de încălzit în anotimpul rece. Ele rămân așa până în anii 1986-1987 când este desemnat ca primar al comunei Ghiță Vasile cunoscut ca gospodar și bun organizator. Acesta reface partiția încăperilor din interiorul Primăriei, le micșorează, le dotează pe toate cu sobe de terra-cotă și le face mai călduroase.
În perioada comunistă, termenul de Primărie va fi înlocuit cu cel de Consiliul Popular sau Sfatul Popular, iar primarul era numit de către organele județene de partid.
După 1989 Primăria a fost extinsă spre vest, adăugându-i-se un coridor cu două birouri pe partea stângă, o casierie, o bucătărie și o sală de ședințe pe partea dreaptă.
Învățământul
Existența instituției școlare datează din anul 1868, când mai mulțu locuitori au cerut înființarea unei școli și în satul lor. În anul 1921, școala devine centru de examinare a școlarilor din ultima clasă, pentru toate școlile din împrejurimi. Din anul 1920 se înființează școli primare și în satele Nuci și Popești, iar din 1940 și în Prozanic, o parte a satului Vasilați.
MONUMENTE ISTORICE
În comuna Vasilați se află biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Popești (cartierul nordic Morozoaia), monument istoric de arhitectură de interes național datând din anii 1654–1660; precum și două situri arheologice de interes național: necropola neolitică de la Fostul CAP din Popești și așezarea fortificată din pădurea Cioarinu, de lângă același sat, datând din perioada Latène.
În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice — situl arheologic de la „Palanca” (în sudul satului Nuci), cuprinzând urmele unor așezări din eneolitic (cultura Gumelnița), epoca bronzului timpuriu (cultura Glina) și din secolele al II-lea–I î.e.n.; așezarea din punctele „Moș Neagu” și „Cimitirul Vechi” din satul Vasilați și aparținând perioadei Latène; și așezarea similară din nord-vestul același sat, aflată lângă cimitir. Al patrulea monument de interes local este clasificat ca monument de arhitectură: casa lui Marin Preda datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, aflată în satul Vasilați.
PERSONALITĂȚI LOCALE
Dinu Cristea (1911-1991)
Dinu Cristea (n. 10 august 1911, Vasilați, Călărași, România – d. 1991) a fost un alergător de fond român. A concurat în proba de maraton de la Jocurile Olimpice de vară din 1952, terminând pe locul 31. La Campionatul European din 1954 a ocupat locul 10.
A alergat pentru prima dată într-o competiție oficială în 1933. Cu o înălțime de 1,66 m și o greutate de 60 kg, avea un fizic potrivit pentru alergare.
Pe parcursul carierei sale de alergător, Cristea a câștigat 46 de titluri naționale (cel mai mare număr de titluri naționale din atletismul românesc) și a stabilit 19 recorduri naționale. Probele sale preferate au fost 5000 de metri și 10000 de metri, deși a mai concurat ocazional și în probele de 1500 de metri și maraton. S-a retras din activitate la vârsta de 51 de ani.
